Resurse creștine în mediul online

4 tipuri de resurse creștine în mediul online ce sunt un sprijin privind identitatea creștină

Accesul facil la resurse creștine relevante contribuie foarte mult pentru dezvoltarea și îmbogățirea identității noastre creștine. Fie că suntem doritori de maturitate spirituală sau dorim să aprofundăm cunoștințele noastre din Sfânta Scriptură, resursele creștine din mediul digital pot fi un izvor neprețuit de creștere și inspirație.

Astăzi, avem la dispoziție o gamă variată de resurse creștine. De la cărți captivante, articole și bloguri inspiraționale, predici audio/video, podcasturi de calitate, studii biblice și alte materialele educative online, toate ne stau la îndemână, oferindu-ne posibilitatea de a explora teme creștine și de a înțelege mai bine învățăturile din Sfânta Scriptură. Folosirea acestor resurse este crucială în creșterea noastră spirituală. Ele ne pot ghida în explorarea și înțelegerea Sfintei Scripturi, ajutându-ne să trăim în conformitate cu principiile creștine iar prin intermediul lor, putem alimenta credința și aprofunda relația noastră cu Dumnezeu.

Atunci când căutăm resurse creștine, este important să evaluăm credibilitatea website-urilor, autorilor și să ne informăm prin recenzii și recomandări. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că acestea nu promoveaza învățături care pot strica identitatea noastră in Iisus Hristos. Site-urile de încredere și platformele sociale pot fi un punct de pornire excelent în această căutare, oferindu-ne resurse de calitate, recomandări și materiale relevante. În căutarea resurselor creștine, putem avea parte de o diversitate de materiale care să ne satisfacă nevoile și preferințele.

1. Cărțile, de exemplu, ne oferă oportunitatea de a explora subiecte teologice complexe într-un mod detaliat și structurat. Ele ne pot ghida pas cu pas, învățându-ne cum să trăim în armonie cu învățăturile creștine și să le aplicăm în viața noastră de zi cu zi.
2. Articolele și blogurile, pe de altă parte, ne aduc în fața noastră perspective și idei proaspete, prezentând subiecte de interes într-un mod accesibil și captivant. Ele pot fi o sursă de inspirație și reflecție, motivându-ne să căutăm mai mult din înțelepciunea duhovnicească.
3. Nu trebuie să uităm de predicile audio/video și podcasturile, care ne oferă posibilitatea de a învăța într-un mod interactiv și dinamic. Ascultând predici inspiraționale sau podcasturi pe teme creștine, putem primi îndrumare spirituală și încurajare pentru viața noastră de credință.
4. Studiile biblice și materialele educative online reprezintă o altă formă valoroasă de resurse creștine. Acestea ne ajută să înțelegem mai bine textele biblice, să explorăm contextul lor istoric și cultural, să descoperim sensuri ascunse și să aplicăm învățăturile lor în contextul nostru actual.

Aceste resurse ne permit să explorăm mai profund teme și subiecte de interes, să descoperim perspective noi din Sfânta Scriptură și să creștem în înțelegerea noastră spirituală. Ele reprezintă un ghid prețios în călătoria noastră pe acest pământ, însoțindu-ne pe drumul către creșterea personală și maturitatea în credință. Pe lângă diversitatea resurselor disponibile, este important să cultivăm transparența și colaborarea în utilizarea lor. Să fim deschiși să lucrăm împreună cu Dumnezeu și cu alți creștini, împărtășind cunoștințele și experiențele noastre. Prin colaborare, putem beneficia de înțelepciunea și discernământul celorlalți și putem crește împreună în credință și cunoaștere.

Resursele creștine din mediul online reprezintă o „comoară digitală”, oferindu-ne o cale de a ne hrăni spiritual și de a crește în cunoașterea și aplicarea învățăturilor creștine în viața noastră de zi cu zi. Să fim căutători de elemente ziditoare ale identității noastre creștine și să ne folosim de aceste resurse cu încrederea și dorința de a crește în relația noastră cu Dumnezeu și cu semenii noștri.

Sărbătorile lunii iunie 2023

Ne apropiem de finalul Postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel și de praznicul din 29 iunie. Prima lună de vară a anului 2023 a fost una plină de sărbători și bucurii duhovnicești.

Înainte de a vă împărtăși câteva gânduri despre cei doi sfinți apostoli, să facem o trecere în revistă a sărbătorilor ortodoxe din luna aceasta.

1. Pe 4 iunie, am sărbătorit Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile). Este o sărbătoare cu dată schimbătoare, în funcție de data Paștilor. Dacă la 40 de zile de la Învierea Domnului, sărbătorim Înălțarea Domnului la cer, zece zile mai târziu avem Rusaliile. Acum se întemeiază Biserica, ,,Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească”, după cum mărturisim în Crez, la fiecare Sfântă Liturghie.
2. A doua zi de Rusalii, pe 5 iunie, avem Sfânta Treime, praznicul lui Dumnezeu, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, ,,Treimea cea de o ființă și nedespărțită”.
3. Aș aminti și primele două duminici după Rusalii, cea a Tuturor Sfinților (11 iunie) și cea a Sfinților Români (18 iunie), știuți și neștiuți.
4. Pe 24 iunie avem Sânzienele sau Drăgaica, după cum este cunoscută în popor sărbătoarea. Ziua este dedicată nașterii Sf. Proroc Ioan Botezătorul, ,,cel mai mare între cei născuți, cel mai mic în Împărăția cerurilor”. Deloc întâmplător este faptul că mulți români poartă numele Sfântului Ioan, căci se bucură de mare cinste în poporul nostru dreptcredincios. De altfel, ,,Biserica a închinat lui Ioan șase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima și a doua aflare a capului său (24 februarie) și a treia aflare a capului său (25 mai).” (crestinortodox.ro)
5. Pe 29 iunie, sărbătorim trecerea în veșnicie a Sfinților Petru și Pavel. (Aș aminti și ziua de 30, a Soborului Sfinților 12 Apostoli, deși nu este o sărbătoare marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox).
6. Sfântul Apostol Petru, care mai înainte de apostolie se numea Simon, era de neam iudeu, din hotarele Galileei celei din Palestina, dintr-o cetate mică și neslăvită, care se numea Betsaida. El era fiul lui Iona, din seminția lui Simeon, și frate cu Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat.
7. Sfântul Apostol Pavel, care mai înainte de apostolie se numea Saul, era de neam iudeu din seminția lui Veniamin. El s-a născut în Tarsul Ciliciei, din părinți cinstiți, care mai înainte au petrecut în Roma, apoi s-au mutat în Tarsul Ciliciei cu cinstitul titlu de cetățeni romani, pentru care Pavel după aceea s-a numit și roman. (doxologia.ro)
8. Despre Sf. Petru aș aminti acest pasaj din Faptele Apostolilor (relevant pentru puterea credinței sale): „Apostolii făceau semne și minuni multe în rândul poporului care îi preamărea. Tot mai mulți erau cei ce credeau în Domnul, mulțime de bărbați și de femei, „încât scoteau pe cei bolnavi în ulițe și-i puneau pe paturi și pe tărgi, ca venind Petru, măcar umbra lui să umbrească pe vreunul dintre ei. Și se aduna și mulțimea din cetățile dimprejurul Ierusalimului, aducând bolnavi și bântuiți de duhuri necurate, și toți se vindecau.” (Fapte 5, 15-16)” (doxologia.ro)
9. Despre Sf. Pavel – episodul convertirii sale din prigonitor al creștinilor în ucenic al lui Hristos: „Pe când călătorea el și se apropia de Damasc, o lumină din cer, ca de fulger, l-a învăluit deodată. Și, căzând la pământ, a auzit un glas zicându-i: „Saule, Saule, de ce Mă prigonești? Iar el a zis: Cine ești, Doamne? Și Domnul a zis: Eu sunt Iisus, pe Care tu Îl prigonești. Greu îți este să izbești cu piciorul în țepușă. Și el, tremurând și înspăimântat fiind, a zis: Doamne, ce voiești să fac?“, iar Domnul i-a zis: Ridică-te, intră în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci.” (Fapte 9, 4-6) Dumnezeu intervine pe căi știute și alese de El. Cât de puțin a durat acest dialog divin-uman! Dar eternitatea a intrat în timp și a schimbat într-o clipă totul. (ziarullumina.ro)

Toate cele de mai sus pot fi motive să declarăm luna iunie, lună a identității creștine.

Dacă doriți să sprijiniți această inițiativă cetățenească, puteți lua legătura cu coordonatorul proiectului din județul dumneavoastră.

Radu Buțu, 29 iunie 2023

Sursa foto: ziarulamprenta.ro

Identitatea creștină – reflecții

Tipuri de identitate

Identitatea se referă pe de o parte la ideea de a fi identic, asemănător cu cineva, iar pe de altă parte la ideea de diferențiere de celălalt, de unicitate. 

Fiecare suntem deținătorii unei identități individuale. Ne naștem într-o familie care ne dă un nume, de la care moștenim caracteristici fizice și psihologice și care ne determină apartenența la un anumit grup social. Pătrunderea în lumea socială a ființei umane, prin naștere, e însoțită de aspecte de identitate: dacă noul născut este băiat sau fată, cu cine va semăna, ce nume i se va da, care va fi inițierea rituală în cadrul comunității. Societatea civilă certifică identitatea noilor săi membri prin acte legale recunoscute și acceptate.

Identitatea socială, pe de altă parte, se conturează în contextul relației cu ceilalți. Aceasta se construiește pe baza similarității sau a diferențierii între indivizi și colectivități. Câteva repere ale identității sociale sunt: familia, naționalitatea, religia, cultura, afilierea politică. Grupul social conferă persoanei sentimentul apartenenței la lumea socială și devine o sursă a valorizării și semnificării, a modului de relaționare cu ceilalți.           

Creștinismul ca identitate românească

Perspectiva istorică, sociologică, religioasă, culturală și statistică a românilor evidențiază și afirmă asumarea credinței creștine.

Societatea românească își asumă creștinismul ca fiind religia cu care se identifică. În prezent, datele provizorii ale recensământului realizat în anul 2022 în România¹ arată că 85,3% dintre români sunt de religie ortodoxă, 4,5% de religie romano-catolică, 3% religie reformată, 2,5% religie penticostală, 0,7% greco-catolică, 0,6% baptistă și 0,4% adventistă de ziua a șaptea. Așadar un procent de 97% din populația care și-a declarat structura confesională (ceea ce reprezintă 86% din populația rezidentă a României) este de religie creștină.

Religia este o valoare socială a românilor, practica religioasă a acestora se menține în tendințe ascendente și în prezent, comparativ cu alte țări europene. Frecventarea bisericii cunoaște însă fluctuații în funcție de vârstă, astfel generația de după căderea regimului comunist frecventează mai puțin biserica decât vârstnicii. Această tendință a populației tinere este un efect al secularismului care determină o scădere a influenței religioase în spațiul social. Datorită faptului că numărul vârstnicilor este mai mare decât al populației active, se justifică menținerea tendinței ridicate spre practica religioasă². În acest context, păstrarea identității creștine în rândul tinerilor este o reală provocare.

Pe de altă parte, pentru caracterizarea societății actuale e tot mai frecvent utilizat termenul de societate fluidă. Paradigma noii abordări îndeamnă spre moduri noi de a gândi pentru a depăși contradicțiile dintre oameni și culturi, o gândire care să prevaleze asupra gândirii naționale. În vremurile în care oamenii se conectează utilizând tehnologia, relațiile interumane devin virtuale, se cere ca flexibilitatea să înlocuiască stabilitatea. Iată o altă provocare reală pentru păstrarea identității creștine!

Identitatea creștină este o determinare istorică, socială a poporului român. Dar, identitatea creștină se afirmă în relațiile interumane ghidate de valorile și învățăturile Mântuitorului Hristos. Păstrarea identității creștine reprezintă un act de cunoaștere și trăire în conformitate cu credința creștină, dar și un act responsabil și activ al fiecărui individ la această construcție colectivă.   

Autor: Florina Onaga

Resurse bibliografice:

1.  https://www.recensamantromania.ro/ 
2. Voicu, B., Rusu, H., Tufiș, C.D. (ed.). (2020). Atlasul valorilor sociale – România la 100 de ani. Cluj Napoca: Presa Universitară Clujeană.